Placido Domingo se întâlnește, pe stradă, întâmplător, cu marele rival Pavarotti…
– Cum o mai duci, maestre Pavarotti?
– Păi, așa și așa… Dar, dacă tot m-ai întrebat, să știi că am fost nu demult invitat să susțin un concert la Vatican… Ce să zic? Am avut vreo 40 de bisuri, Papa însuși a rămas fără grai, și, după câteva zile, unul dintre cei mai importanți cardinali m-a sunat să îmi spună că, după concertul meu, icoana Preasfintei Fecioare a lăcrimat trei zile… Dar tu?
– Nimic deosebit… Am susținut și eu un concert la Rio de Janeiro… Au fost vreo 400.000 de oameni, și după al nu știu câtelea bis, m-am uitat în sus și statuia lui Isus nu mai era acolo. Nu mică mi-a fost mirarea când brusc L-am văzut în fața mea, m-a îmbrățișat și mi-a spus: „Este extraordinar! Atâta bucurie și pace poți să transmiți… Nu ca nesimțitul ăla care luna trecută a fost la Vatican și a făcut-o pe mămica să plângă!”
